GAINUSA: “Inghitim rahatul din tabloide si-l servim comestibil”

30.09.2008 - Interviuri - Comenteaza

Huidu-Gainusa. Prima TV si Kiss FM. Cu cat ne rad ei, cu atat nu dispar prostii si ingamfatii, ci se inmultesc. Ce ne facem? Raspunde Mihai Gainusa, egalul lui Huidu intre cei doi Carcotasi. Azi toti se dau in spectacol. Ce mai e umorul?  Umorul este Chaplin. Umorul este Bir­lic. Umorul este Seinfeld. Umo­rul e ta­len­tul de a scoate un gag spon­tan sau de a “cloci” o poanta in­te­li­genta. Nu sa de­clari in fata mili­oa­nelor de copii la televizor ca ti se ru­pe puncte-puncte de DNA. Aia este umoa­re. E scuipat.

Cum era umorul pe vremea lui Iliescu? Constantinescu? Nastase? Basescu?

Umorul inainte de revolutie stim ca a fost subteran, scheciurile lui Amza de Re­velion erau analizate la substrat, lu­mea despica gluma, ca sa ajunga la so­par­la. Pe vremea lui Iliescu (acum nu sun­tem tot pe vremea aia?) umorul era revolutionar, voia sa arate cu de­ge­tul: au venit minerii sa planteze pan­selute. Pe carca! Pe vremea lui Con­stantinescu, minerii s-au reprofilat in adunatori de plante medicinale pas­cu­te de Tap. Dupa aia radeam de noi in­sine, ca l-am votat. Pe vremea lui Nas­tase, paradoxal, toata lumea a ridicat stacheta umorului. Radeam de ta­blo­uri de Rafael, in copie, si ne intrebam cine a fost, totusi, Zambaccian. Acum radem obosit, de un umor de car­ciuma, cu glume de mateloti sau cu bancuri molicene, fara poanta.

Umorul cu Columbeanu, Plugaru e altfel decat cel despre politicieni?

Personajele mondene contemporane au luat locul frizerilor, chelnerilor si curve­lor platinate de care se radea in co­munism. Doar ca acum high-life-ul nu mai are nici o meserie. Sunt cio­bani-someri cu palat, printisori fara me­serii, dar cu Bugatti, curve atarna­toa­re. Asemanarea dintre politicieni si mondeni e ca toata lumea taie frunza la caini. Deosebirea e ca de protipendada oamenii rad invidiosi, iar pe alesi lumea-i injura cu naduf. Pe politician il taxam de neam prost si pe fitos de prost gust. Uneori ii taxam invers.

De ce bestelire va doare mai tare? De a lui Becali sau a Zavorancei?

In acvarii sunt niste pestisori numiti “sa­­nitari”, care curata nisipul de de­jec­­tiile altor pestalai care circula in jur. In­ghit nisipul pe gura si-l scot cu­rat prin branhii. Exact asta facem noi: in­ghi­tim rahatul servit cu po­lonicul in ta­bloide si la televizor si in­cercam sa-l ser­vim mai comestibil au­dientei. Iar ber­becul de mare sau pes­toaica-birja­rea­sa se scapa-n pu­blic si murdaresc apa, fiindca nu le tre­ce prin cap c-ar pu­tea sa ne scu­teas­ca de munca si sa se stearga la fund acasa la ei.

Se spune ca numai dupa ce mor cateva generatii Romania va fi fara vicii. Umorul o sa moara oda­ta cu romanul de pe urma?
 Asa e: Romania o sa ajunga mandra, fru­moasa si devreme acasa peste cateva generatii. Basescu zicea ca in 2100 n-o sa mai fim nici 9 milioane, dara­mi­te sa mai gaseasca chelneri. In ritmul asta, prin 2200, Romania o sa fie ideala: fara vicii si nelocuita! Umorul n-o sa moara niciodata in Romania. Dupa ce-o sa crapam toti, o sa rada de noi si curcile. Bulgaresti.

Sursa: Cotidianul

Page optimized by WP Minify WordPress Plugin